actiunea.net

2008-05-23T10:45:00.001-07:00

Marius Necula, nici socialist, nici liberal, nici democrat. Ar trebui să mulţumească cerului că este candidat

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-05-23T10:43:00.001-07:00

Victor Dobre, un politician local ce pare sătul şi de guvernare şi de opoziţie

Make a game | My Sniper | Free games | Pictogame

2008-05-23T10:40:00.001-07:00

Răzvan Avram, omul care în ultimii ani a îmbinat magnific comerţul cu jucării sexy, manageriatul izemelor culturale şi al tromboanelor şi care vrea să adauge acestora coordonarea unui oraş

Make a game | My Halloween | Free games | Pictogame

2008-05-23T10:37:00.001-07:00

Corneliu Mangalea, un independent pretendent la fotoliul de primar care nu ştie ce va face cu voturile sale dacă nu intră în turul secund al alegerilor... oare?

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-05-23T10:34:00.000-07:00

Dumitru Nicolae, un primar care a nimerit deja două mandate, aşa cum a nimerit orbul Brăila

Make a game | My Kick girl | Free games | Pictogame

2008-05-23T10:31:00.000-07:00

Eugen Durbacă, un clasic, un model pentru tagma baronimii locale amatoare

Make a game | My Smash! | Free games | Pictogame

2008-05-23T10:28:00.000-07:00

Andrei Lişinschi, candidat pentru a doua oară la primăria municipiului ne explica în urmă cu patru ani ce bine e să fii independent pentru ca acum să lămurească electorii că partidul din care face parte e cel mai curat, uscat, demorcat...

Make a game | My Kick boy | Free games | Pictogame

2008-05-23T10:23:00.000-07:00

Marius Stan, Unul dintre cei care nu a ocupat funcţii publice până acum, dar care nu s-a sfiit să facă promisiuni diverse.

Make a game | My Western Kick | Free games | Pictogame

2008-04-29T08:59:00.001-07:00

Dumitru Nicolae spunea în 2004, ca primar PSD al Galaţiului, că va încheia o convenţie cu o firmă germană care vrea să construiască în diverse zone case de 100 mp la un preţ de 35.000 de euro

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-04-29T08:58:00.002-07:00

Eugen Durbacă anunţa în 2004, ca preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi din partea PUR, un parteneriat cu italienii pentru dezvoltarea parcurilor naturale din judeţ

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-04-29T08:58:00.001-07:00

Marius Necula susţinea în 2004, ca prefect PSD al Galaţiului, că vor fi investite 23 de milioane de euro în realizarea unui "Sistem integrat de management al deşeurilor"

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-04-29T08:57:00.001-07:00

Mircea Cristea promitea în 2005, în calitate de viceprimar PNL, că va contribui la dezvoltarea Parcului Industrial unde doreau să investească mai multe firme, printre care şi una chinezeasca - producătoare de motociclete şi scutere

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-04-20T11:42:00.001-07:00

Dan Lilion Gogoncea (PSD), preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi, confirma în 2004 că firma "Carrefour" a făcut demersuri pentru construirea unui hipermarket în cartierul "Dimitrie Cantemir".

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-04-20T11:40:00.002-07:00

Marius Necula declara în 2004, în calitate de subprefect PSD al Galaţiului, că-l va da în judecată pe vicepresedintele PD, Adriean Videanu, pentru că l-a trecut pe lista incompatibililor din cauza firmelor la care este acţionar

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-04-20T11:40:00.001-07:00

Victor Paul Dobre (PNL) susţinea în 2004, ca vicepreşedinte al Consiliului Judeţului, că va fi făcut un "microeuroparteneriat" cu mai multe companii din Spania ce doresc să colaboreze cu Galaţiul în domeniul turismului, al construcţiilor metalice sau IT

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-04-13T12:06:00.001-07:00

Mircea Toader (PD) susţinea în 2004, în calitate de vicepresedinte al Consiliului Judeţului, că are soluţii pentru consolidarea Spitalului de Urgenţă şi că a purtat discuţii cu o firmă străină, care fabrică o substanţă minune, capabilă să întărească elementele de susţinere a clădirii

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-04-13T12:05:00.001-07:00

Dumitru Nicolae (PSD), anunţa în 2004, după ce a fost ales primar, că va înfiinţa patru pieţe mobile în oraş, ce vor funcţiona doar în week-end, după modelul celor văzute de el în Germania.

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-04-13T12:04:00.001-07:00

Eugen Durbacă (PUR) promitea în 2004, înaintea campaniei pentru alegerile locale, că va înfiinţa farmacii-economat, de unde pensionarii să-şi poată procura medicamente ieftine.

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-04-13T12:01:00.002-07:00

Victor Paul Dobre (PNL) spunea în 2004, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţului, că vor fi accesate fonduri PHARE pentru reabilitarea axei centrale a judetului - şoseaua de 53 de km ce leagă Galaţi de Valea Mărului.

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-04-13T12:01:00.000-07:00

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-04-06T04:43:00.001-07:00

Mihai Turcu (PD) anunţa în 2004, în calitate de consilier local, că o firmă italiană vrea să investească minim 60 de milioane de euro într-un aeroport între Galaţi şi Brăila.

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-04-06T04:40:00.000-07:00

Dan Lilion Gogoncea (PSD), spunea în 2004 că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean, a contactat o firmă din Germania şi una din România ce vor contrui la Galaţi, cu 80 de milioane de euro, cel mai mare parc eolian din Sud-Estul Europei

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-04-06T04:39:00.000-07:00

Victor Paul Dobre (PNL), proaspăt ales vicepreşedinte al Consiliului Judeţului Galaţi, declara în 2004 că în scurt timp toate comunele vor fi conectate la reţeaua de gaze naturale şi că Gazprom va da păstra preţul cel puţin trei ani la 135 dolari/1000 mc

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-04-06T04:38:00.000-07:00

Dumitru Nicolae (PSD), înainte de a fi reals primar, promitea că va planta în oraş cel puţin 15.000 de tei, pe lângă celelalte specii de arbori

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-03-30T08:35:00.001-07:00

Mircea Toader (PD), proaspăt ales vicepreşedintele Consiliului Judeţului, promitea în vara lui 2004 că va alimenta cu gaze comunele gălăţene

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-03-30T08:34:00.001-07:00

Dumitru Nicolae (PSD), primar al Galaţiului, promitea în 2004 că în anul următor va planta 100 de kilometri de gard viu

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-03-30T08:29:00.001-07:00

Bogdan Ciucă (PUR), consilier local, anunţa în vara lui 2004 un concurs de proiecte pentru amplasarea unor pontoane "taverne", după modelul grecesc, pe malul Dunării

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-03-30T08:27:00.000-07:00

Alexandros Galiaţatos (PNL), consilier local, susţinea în vara lui 2004 că va introduce un proiect de hotărâre de CL, împreună cu aleşii PD, privind dezvoltarea zonei turistice din Galaţi şi redarea specificului de oraş-port

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-03-23T14:38:00.001-07:00

Dan Lilion Gogoncea (PSD), preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Galaţi, anunţa în primăvara lui 2004 că pune în practică, în parteneriat cu omologii italieni, Proiectul "Turism Sicilia-Romania", în urmă căruia zona noastră ar fi cunoscut o puternică dezvoltare turistică.

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-03-23T14:37:00.002-07:00

Dumitru Nicolae (PSD), primarul Galaţiului, promitea în primăvara lui 2004 implementarea unui "sistem de manageriat integrat al deşeurilor solide", în valoare de 24 de milioane de euro, cu finanţare europeană.

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-03-23T14:37:00.001-07:00

Mircea Nicu Toader (PD), proaspăt ales vicepreşedintele Consiliului Judeţean, anunţa în vara lui 2004 că va aduce mai mulţi investitori germani importanţi care abia aşteaptă să investească în judeţul nostru.

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-03-23T14:36:00.001-07:00

Mircea Cristea (PNL), proaspăt numit viceprimar, promitea în vara lui 2004 că va rezolva problema pirateriei maxi-taxi ce produce bugetului local, estima el, o gaură de şase milioane de dolari anual prin neplata taxelor şi impozitelor locale.

Make a game | Share | Free games | Pictogame

2008-03-16T02:17:00.000-07:00

Eugen Durbacă, candidatul Partidului Umanist Român la primăria Galaţi, declara în martie 2004 că se fac în judeţ studii privind oraşele monoindustriale Tecuci, Târgu Bujor şi Bereşti, urmând ca specialiştii PUR să aducă fondurile necesare dezvoltării lor direct de la Uniunea Europeană.

2008-03-16T02:07:00.000-07:00

Mihai Turcu, candidatul Partidului Democrat la primăria Galaţi, spunea în martie 2004 că va aduce o firmă italiană care să transforme gunoiul menajer în energie electrică.

2008-03-16T01:53:00.001-07:00

Ştefan Ion, candidatul Partidului Umanist Român la funcţia de consilier local, anunţa în martie 2004 că PUR va crea cel puţin 5000 de locuri de muncă după alegerile locale din acel an.

2008-03-16T01:34:00.000-07:00

Dumitru Nicolae, candidatul Partidului Social Democrat la primăria Galaţi, promitea în februarie 2004 că va planta un milion de copaci.

Pensionarii isi arata banii murdari si lenjeria curata in public

2008-02-20T00:51:00.000-08:00

Cine crede că bătrânii noştri stau liniştiţi la televizorul de acasă şi doar se plimbă cu nepoţeii de mână, prin parcuri, aşteptând răbdători pensia următoare, se înşeală amarnic. Înarmat cu un sfert de metru de hârtii, un grup format din aproximativ 20 de bătrâni au ieşit marţi în faţa presei să arate cum cheltuie conducerea Alianţei Pensionarilor pentru Conciliere (APC) din Galaţi fondurile pe chiloţi la neveste, cum primeşte bani negri de la partidele politice şi cum au dispărut misterios documente contabile şi câteva zeci de milioane de lei.

Cei 20 susţin că au schimbat în mod democratic vechea conducere şi că reprezintă peste 1000 de pensionari înscrişi în APC Galaţi. Grupul reacţionar include foşti membri ai biroului executiv al Alianţei, excluşi după ce şi-au exprimat banuiala că o parte din bani nu au fost corect cheltuiţi. Oamenii spun că Toader Cristea, preşedintele Alianţei, ar fi luat fonduri de la mai multe partide politice şi sponsorizări de la firme, fără ca sumele respective să apară înregistrate în contabilitate.
"Încasa şi de la oamenii pe care îi trimitea în staţiuni câte 100.000 de lei şi nu le mai dădea banii înapoi. Cristea Toader a furat două dosare, cu evidenţa pensionarilor şi cu încasările, şi a mai rămas doar dosarul de cheltuieli. Apar aici zeci de drumuri pe care le-a făcut la Tulcea pentru a-şi cumpăra peşte. Dacă a cumpărat cabluri sau chiloţi soţiei, mă scuzaţi de expresie, (nu e soţie, e concubină, strigă un bătrânel din sală) a fost depus bonul în acest dosar", afirmă Vasile Panţuş, ce susţine că a fost ales democratic noul preşedinte al APC Galaţi. În total, suma ce nu poate fi justificată s-ar ridica la 3364 de lei. Pentru toate acestea, şi pentru faptul că ar fi modificat o parte din documente, au fost formulat două plângeri penale în care Toader Cristea este acuzat de fals, uz de fals, delapidare şi înşelăciune.
Întrebaţi care sunt partidele care le-au finanţat activitatea, cei prezenţi au evitat un răspuns clar. "Considerăm că nu e cazul să dăm numele partidelor politice, noi mulţumim partidelor care ne-au ajutat pentru faptul că am putut să facem filiale cu sprijinul lor, am putut să realizăm multe lucruri în cadrul Alianţei dar nu doream ca o parte din sumele respective să ajungă în buzunarele domnului Cristea", a spus Panţuş, care a admis că s-au primit bani de la PSD şi PC, fără a preciza şi sumele şi dacă mai sunt şi alte formaţiuni printre finanţatori.
În replică, acuzatul spune că persoanele care susţin că-i reprezintă pe pensionari sunt nişte impostori. "Nu au nicio autoritate şi nu sunt legal constituiţi. Eu sunt preşedintele Alianţei Pensionarilor din Galaţi, eu am înfiinţat-o. Am vrut să fac o alianţă a pensionarilor săraci, eu am numai şase milioane pensie. Acum au început să se infiltreze şi cei bogaţi, cum ar fi domnul Panţuş, care are o situaţie foarte bună. Eu zic că sunt bolnavi după putere", ne-a spus Cristea, în corul huiduielilor câtorva pensionari din grupul reacţionar, ce treceau întâmplător pe lângă el. În ceea ce priveşte banii de la formaţiunile politice, spune că totul a fost legal. "Tot ce am primit de la partide politice avem acte. Am acte care demonstrează că banii sunt într-un cont bancar, legal, cu contabilitatea la zi. Ei au furat documente, nu eu", a mai spus Cristea Toader.
Alianţa a iniţiat în ultimii doi ani 10 acţiuni de protest la Galaţi şi 4 la Bucureşti. Principalele revendicări se referă la o creştere a punctajului cu 50, respectiv 25 de procente pentru cei care au lucrat în grupele 1 şi 2 de muncă. De câteva luni, lupta pentru drepturile pensionarilor s-a schimbat însă în lupta pentru putere în sânul formaţiunii.
Cezar Amariei

Caii abandonati ne fac de ris in Anglia

2008-02-18T09:06:00.001-08:00

În sfârşit, s-a auzit şi în Marea Britanie de Galaţi. Oraşul nostru nu s-a remarcat nici prin performanţele economice, nivelul ridicat al poluării, vreun elev genial ori vreo gaşcă de spărgători de bancomante. Din anonimatul internaţional ne-au scos de acestă dată caii lăsaţi să moară de foame pe domeniul public.

"Odinioară, trăgeau căruţele pe străzi sau munceau pe câmp, aşa cum o făceau de secole. Acum sunt abandonaţi de stăpâni, victime ale încercării dezastruoase de a alinia ţara la legislaţia europeană prin interzicerea accesului căruţelor pe drumurile principale. Extrem de slabi, purtând semnele bătăilor repetate, caii care hoinăresc liberi prin Galaţi vor fi trimişi la abator în scurt timp dacă nu va veni nimeni să-i revendice sau să-i ia să-i îngrijească", se arată într-un articol de duminică de publicaţia britanică The Telegraph.
Autorul arată că unii proprietari de animale au decis că e mai convenabil să renunţe la ele, din moment ce pentru hrănirea lor cheltuie 80 de lire/lunar (echivalentul a 400 de lei), în timp ce mulţi tărani nu câştigă în acelaşi interval de timp mai mult de 50 de lire sterline (respectiv 250 de lei).
După ce fenomenul cailor comunitari a fost semnalat în repetate rânduri primarului, autorităţile locale au decis să le înfiinţeze un adăpost în incinta unei foste unităţi militare, unde îşi are sediul şi Poliţia Comunitară din Galaţi. "Până în prezent avem 12 cai care sunt îngrijiţi, hrăniţi, cipaţi şi au parte de analize medicale. Niciunul dintre stăpânii lor nu a venit să-i revendice. Am înţeles că s-a dus unul la primărie şi, când a aflat cât trebuie să plătescă pe amendă şi perioada de îngrijire, a zis că nu-i mai trebuie, că de banii ăia îşi ia patru cai", ne-a declarat Eduard Grosu, directorul Administraţiei Domeniului Public Galaţi. Conform acestuia, animalele nu vor sfârşi la abator, cum susţine jurnalistul britanic, ci vor fi repuse la muncă după ce se vor întrema. "Vom încerca să-i vindem la licitaţie. Dacă nu vor fi amatori, vom lua legătura cu primarii din judeţ şi le vom da celor care au nevoie. Animalele sunt acum într-o stare mai prostă, dar pot fi bune de muncă", ne-a mai spus Grosu.
Dumitru Nicolae, primarul Galaţiului, vede o altă soluţie şi spune că, după ce animalele vor fi îngrijite câteva săptămâni, ar putea fi donate unor familii din judeţ.
Articolul integral publicat de The Telegraph poate fi citit la adresa http://www.telegraph.co.uk/news/main.jhtml?xml=/news/2008/02/17/wrom117.xml iar imaginile cailor comunitari pot fi urmărite la secţiunea "Filmul Zilei".
Cezar Amariei

Universitatea, cuibusor de nebunii

2008-02-17T10:25:00.000-08:00

Cât de apropiată ar trebui să fie relaţia dintre dascăl şi elevul său? Extremă, dacă ar fi să ţinem cont de cum se manifestă un profesor de la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, ce a ales să-şi facă de cap cu o studentă chiar în unitatea de învăţământ.

Pasiunea dovedeşte încă odată că nu ţine cont de vârstă, de statut social sau educaţie. Un lector doctor de la universitatea gălăţeană completează cu multă afecţiune cunoştinţele uneia din studentele sale. Întreaga scenă a fost filmată în cabinetul pe care acesta îl are la Facultatea Transfrontalieră de Ştiinţe Inginereşti şi Umaniste Galaţi-Cahul din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos". Şi cum în România nimic din ce e filmat nu ratează spaţiul public, filmuleţul a apărut, într-o variantă cenzurată, pe pagina de internet a youtube.com. În doar două săptămâni a strâns aproape cinci mii de vizualizări şi peste 100 de comentarii, majoritatea defavorabile.
Chiar dacă nu poate fi vorba de ilegalitate, zbenguiala profesorului încalcă principiile de organizare şi funcţionare ale instituţiei de învăţământ. "Activitatea academică este bazată pe competenţa profesională, ştiinţifică şi pe conduita morală, acestea fiind criteriile fundamentale de apreciere a calităţii comunităţii universitare", se arată în art.12. din Carta Universităţii "Dunărea de Jos".
Încercările noastre de a-l contacta pe rectorul universităţii, Viorel Mânzu, de la care doream să aflăm ce măsuri au fost luate, au fost sortite eşecului. Se pare că dascălul a fost sancţionat cu avertisment iar evaluarea şcolară a studentei nu va mai fi făcută de el.

Cezar Amariei

Imaginile postate pe internet pot fi urmarite si pe pe www.actiunea.net

Constructorii si navalistii, pe cale de disparitie in Galati

2008-02-14T10:45:00.001-08:00

Alungaţi în Occident de salariile prea mici şi condiţiile grele de lucru, constructorii şi navaliştii au ajuns greu de găsit pe piaţa locală.

"Galaţiul duce lipsă cu precădere de forţă de muncă în domeniul construcţiilor şi cel naval. Nu pot spune că în celelalte stă mai bine, însă problemele nu sunt la fel de mari ca în celelalte doua”, ne-a spus joi Marian Filimon, preşedintele Patronatului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM) din Galaţi. Situaţia actuală a fost creată în urma migrării forţei de munca în Occident şi în SUA, unde s-au creat adevarate colonii de români . În aceste condiţii, societăţile gălăţene au derulat anul trecut adevarate campanii de racolarea a forţei de muncă specializată.

Un exemplu concludent este Şantierul Naval Damen Galaţi. De aici au plecat în anii trecuţi în Occident aproximativ 500 de muncitori, înlocuiţi cu personal din Bulgaria şi Ucraina. Din acest an, urmează Asia! "Pentru început o să aducem 60-80 de vietnamezi, care ne costă la fel ca un muncitor român. Ne-au plecat mulţi, buni profesionişti, iar în acest sector nu au mai rămas muncitori de calitate în ţară, aşa că trebuie să aducem din străinătate”, ne-a declarat Gelu Stan, directorul Damen Galaţi.
Şi Marian Fimon ne-a confirmat ca în Galaţi a scăzut calitatea forţei de muncă. "Mi se plâng chiar administratorii unor firme de comerţ cu amănuntul că nu mai au de unde să angajeze vânzatoare pentru că la interviu se prezintă doar persoane care nu ştiu nici măcar să bată la casa de marcat. Muncitorii ieftini din orient au rămas singura soluţie pentru dezvoltarea agenţilor economici”, ne-a explicat Filimon.

Probleme cu forţa de muncă sunt şi în construcţii. Cel puţin asta dovedesc datele prezentate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Galaţi. "Principalele societăţi comerciale care au solicitat sprijin din partea AJOFM Galaţi pentru angajarea de personal din rândul şomerilor aflaţi în evidenţă, în anul 2007, sunt: SC KATY SRL (construcţii metalice), SC CASIDO (construcţii ), SC CONFORT (construcţii), SC INTERNATIONAL PROTECT SECURITY (servicii de pază şi protecţie), SC GOLD FASHION (confecţii ), SC REAL-ROMANIA, SC PRAKTIKER (comerţ)”, ne-a spus Carmen Tofan, director executiv interimar al AJOFM Galati.
Angajatorii au depus în 2007 la AJOFM Galaţi 10.500 de oferte de locuri de muncă. Cele mai solicitate meserii au fost: muncitor necalificat pentru calificare la locul de muncă, muncitor necalificat la demolare clădiri, vânzator, lăcătuş mecanic, lăcătuş construcţii metalice şi navale, şofer autoturisme”, a adăugat directorul executiv interimar al AJOFM.

La începutul acestui an, judeţul Galaţi se prezintă astfel: 600.000 de locuitori, din care 140.000 de pensionari, 110.000 copii, 120.800 de salariaţi
şi 13.000 de şomeri (dintre care 11.752 sunt muncitori, 765 au studii medii iar 311 - studii superioare).
Alice Sârbu

Creste numarul galatenilor inscrisi in lupta cu taxa auto

2008-02-13T11:41:00.001-08:00

Faţă de săptămâna trecută, de două ori mai mulţi şoferi cer să li se restituie taxa de primă înmatriculare. La ACR Galaţi s-au înregistrat deja o sută de solicitări de returnare a banilor, 20 de dosare au luat calea instanţei. Iar lupta cu taxa de primă înmatriculare de-abia începe.

"Banii înapoi!" este, în momentul de faţă, impulsul sub care acţionează tot mai mulţi dintre cei care au dat sute şi chiar mii de euro pentru a-şi înscrie în circulaţie maşina. 100 de gălăţeni s-au prezentat de la începutul anului şi până miercuri la filiala gălăţeană a Automobil Club Român (ACR), cerând sprijin juridic pentru recuperarea taxei de primă înmatriculare.
"Dacă la începutul săptămânii trecute aveam 50 de contestaţii scrise depuse, acum avem 100. În medie, în fiecare zi vin patru-cinci să-i ajutăm să-şi recupereze banii plătiţi pentru înmatricularea maşinilor", ne-a declarat miercuri Iulian Sorin Borş, preşedintele Filialei ACR Galaţi. Conform acestuia, dosarele complete ajung la sediul central al ACR, din Bucureşti, de unde juriştii le trimit instanţelor gălăţene.
Până săptămâna trecută, alte 200 de persoane s-au interesat telefonic la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi cum ar putea să-şi recupereze banii daţi pentru prima înmatriculare. "Am primit şi 15 scrisori din partea contribuabililor în care ni se solicită returnarea banilor încasaţi pentru taxa de primă înmatriculare. Răspunsul e că nu există un cadru legal pentru acest lucru", ne-a declarat George Marinescu, purtătorul de cuvânt al DGFP Galaţi. În 2007, în Galaţi s-a plătit taxă de primă înmatriculare pentru 5974 de vehicule, încasându-se în total 13,2 milioane de lei.
Cezar Amariei

Nivelul poluarii, tradus pe intelesul celor afectati

2008-02-12T12:37:00.001-08:00

Au fost înfiinţate pentru a indica nivelul de poluare din marile oraşe, însă trecătorii nu înţeleg o iotă din datele afişate. Este vorba de panourile electronice instalate de Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului (APM) în punctele intens traficate din municipiile Galaţi şi Tecuci.

Acestea indică nivelul de poluare atmosferică existent la un anumit moment în diferite puncte din localitate. Datele sunt furnizate de staţiile de măsurare a calităţii aerului, amplasate în zonele industriale, în cele cu trafic rutier intens, dar şi în zonele rezidenţiale. Din păcate, panourile nu arată şi limitele maxime admise de poluare, astfel încât trecătorii să poată înţelege dacă sunt depăşiri ale acestor limite, cât de semnificative sunt acestea şi unde se produc. Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului promite, însă, că valorile şi simbolurile de neînţeles afişate acum vor fi înlocuite de calificative precum “bine” ori “satisfăcător”.
La finele anului trecut, în Galaţi şi în Tecuci au apărut două panouri electronice care indică, într-un limbaj hieroglific, nivelul de poluare atmosferică înregistrat în diferite zone ale celor două municipii. Directorul Agenţiei Judeţene de Protecţie a Mediului, Mihai Turcu, susţine, însă, că situaţia se va schimba în bine în cursul acestui an. Mai exact, cele două panouri îşi vor găsi în sfârşit utilitatea şi vor afişa toate aceste informaţii într-un limbaj accesibil populaţiei. “În mod normal, valorile trebuie să fie exprimate prin calificative, precum «bun» dacă emisiile se încadrează în limitele legale, «satisfăcător» dacă ele se apropie periculos de valoarea-limită sau «nesatisfăcător» în cazul în care valorile-limită sunt depăşite. Metoda calificativelor va fi implementată în acest an, la Galaţi şi la Tecuci”, a declarat Mihai Turcu.
Panourile care afişează gradul de poluare a aerului din marile oraşe au fost instalate în Capitală şi în marile oraşe din ţară. Măsurătorile sunt efectuate în puncte fixe de staţiile Agenţiilor pentru Protecţia Mediului. În general, este măsurat nivelul emisiilor generate de coloşii industriali şi de autovehiculele din traficul urban. În judeţul Galaţi există cinci asemenea staţii de măsurare: patru sunt amplasate în municipiul Galaţi şi una la Tecuci.
Rodica Mişcalencu

Hot electrocutat in combinat

2008-02-11T11:15:00.000-08:00

Zelea Dragoi Cordan (26 de ani) a murit electrocutat în noapte de duminică spre luni în timp ce încerca să sustragă un cablu electric din incinta platformei siderurgice. Din păcate pentru el, cablul se afla sub tensiune. Tânărul se afla în combinat împreună cu nepotul său, minor, pe care-l pusese să anunţe dacă vin agenţii de pază, în timp ce el încerca să smulgă cabluri din staţia de dozare a Uzinei de Aglomerare Furnale. S-a produs un scurt circuit şi a izbucnit un incendiu."A vut loc un arc electric urmat de o avarie la una din instalaţiile combinatului. În momentul în care au mers să vadă ce se întâmplă, angajaţii au descoperit persoana care intrase neautorizat în combinat", ne-a declarat Dorian Dumitrescu, purtătorul de cuvânt al ArcelorMittal Galaţi. Medicii chemaţi la faţa locului nu au putut decât să constate decesul, bărbatul murind pe loc. Tânărul a fost transportat la morga Spitalului de Urgenţă "Sf. Apostol Andrei" din Galaţi în vederea necropsiei. O echipă de poliţişti şi procurori continuă cercetările pentru a stabili împrejurările exacte în care a avut loc incidentul.
C.A.

Dezastru la testele nationale: sub 18% dintre elevi au promovat

2008-02-11T11:11:00.000-08:00

Ministerul Educaţiei a îngropat testele naţionale ca metodă de admitere în liceu, o dată cu sesiunea specială organizată săptămâna trecută şi destinată elevilor care au absolvit clasa a VIII-a în ultimii doi ani. Finalul a fost, însă, unul dezastruos. Mai puţin de 18% dintre candidaţii din judeţul Galaţi au promovat acest examen. Rezultate la fel de slabe au fost înregistrate şi în alte judeţe ale ţării.
Potrivit inspectorului şcolar general adjunct de la Galaţi, Mitică Dudău, la ultima sesiune a testelor naţionale s-au înscris 1.316 elevi din judeţ. Dintre aceştia, 1.089 s-au prezentat la probele de examen (limba şi literatura română, limba şi literatura maternă, matematică şi istoria românilor sau georgrafia României). Doar 195 au reuşit să promoveze testarea, 33 dintre ei fiind declaraţi admişi abia după ce au făcut contestaţie.
Procente la fel de slabe au fost înregistrate şi în judeţe precum Prahova (14,5%) şi Teleorman (18%). Prmovabilitatea a fost mai bună în Hunedoara (31%), Alba (aproximativ 50%) şi Constanţa (peste 60%). Printre cele mai bune rezultate au fost înregistrate în Maramureş, unde procentul de promovabilitate a depăşit 80%.
Rodica Mişcalencu

Dumitru Nicolae sustine pe piatra sa funerara ca nu mai candideaza

2008-02-11T11:08:00.000-08:00

Doar două mandate. Atât şi-a trecut pe piatra funerară actualul primar, prilej de speculaţii din partea adversarilor politici.
Cavoul familiei Nicolae este amplasat în Cimitirul “Eternitatea”, în sectorul destinat primarilor municipiului Galaţi. Acolo a fost înmormântată soţia primarului, Simona, decedată în 2005. Pe lângă menţiunile "Fam. Nicolae", "Simona 1938-2005" şi "Dumitru 1940-....", pe piatra funarară mai scrie "Primar al Galaţiului 2000-2008". Ţărăniştii gălăţeni au fotografiat piatra funerară iar luni, la conferinţa săptămânală de presă, le-au oferit jurnaliştilor prezenţi copii color ale fotografiilor realizate. Liderul PNŢCD Galaţi, Constantin Telegan, susţine că menţiunea "Primar al Galaţiului 2000-2008" de pe piatra funerară a familiei Nicolae este un indiciu că edilul-şef nu va mai candida pentru un nou mandat de primar la alegerile locale din acest an. "El (Dumitru Nicolae - n.r.) este sincer. A candidat, are două mandate de primar, gata, nu mai candidează ", a afirmat Constantin Telegan. Purtătorul de cuvânt al organizaţiei judeţene PSD Galaţi, Claudiu Brânzan, nu a dorit să comenteze aprecierile ţărăniştilor, pe care le-a catalogat drept "prostii şi glume macabre". În ceea ce priveşte eventuala candidatură a lui Dumitru Nicolae pentru un nou mandat de primar, Brânzan nu a exclus această posibilitate, dar a precizat că PSD îşi va nominaliza favoritul la sfârşitul acestei săptămâni, după finalizarea sondajelor de opinie.
Rodica Mişcalencu

Chiriile de lux inghit bani multi doar pe perioade scurte

2008-02-11T10:51:00.000-08:00

Lipsa clienţilor tine pe loc piaţa chiriilor de lux din Galaţi! Cel puţin aceasta este concluzia la care au ajuns specialiştii imobiliari care au explicat că şi în oraşul nostru se poate vorbi de o piaţă a chiriilor scumpe, ce nu se adresează însă decât clienţilor accidentali. Şi asta pentru că, în general, cei care închiriază o locuinţă pe termen lung preferă să aibă condiţii normale decât să stea în lux şi să fie obligaţi să scoată din buzunare de la 300 până la 600 de euro pe lună. “În prezent, în Galaţi există o piaţă a chiriilor de lux, însă ofertele nu sunt foarte multe. În general, astfel de apartamente sunt date spre închiriere de persoane fizice care au mai multe proprietăţi şi pentru care chiriile lunare reprezintă o sursă substanţială de venit”, au adăugat specialiştii imobiliari ai agenţiei Retrocasa. În acest context, experţii imobiliari ne-au explicat că aceia care totuşi apelează la chiiriile de lux sunt cei care au nevoie de locuinţă doar pentru o perioadă scurta de timp, între 2 şi 6 luni. Clienţii pretenţiosi dar cu bani pot alege locuinţe amenajate modern, cu toate utilităţile, de cele mai multe ori cu jacuzzi, cetrală termică, aer condiţionat, toate într-o zonă bine cotată. Potrivit agenţiei Info Galaţi, un apartament cu două camere decomandate, utilat şi mobilat, situat în zona IREG, poate fi închiriat cu 300 de euro lunar. O ofertă lansată pe piaţă de agenţia Aris arată că un imobil cu doar o cameră, situat într-unul din blocurile din zona Ultimul Leu, se inchiriază cu 500 de euro lunar. O altă ofertă de lux, pentru care clientul va scoate lunar circa 600 de euro, este un apartament cu trei camere situat în Piaţa Centrală.

Exemple chirii de lux:
Retrocasa:
- 3 camere decomandate, Port, parter, 100mp, 400 euro/lună şi avans 1 luna
- 3 camere decomandate, Centru, Spicu, 400 euro/lună
- 2 camere decomandate, PS-uri, et.6, 350 euro/lună
- 3 camere decomandate, Piaţa Centrală, 600 euro/lună, avans 1 lună şi garanţie 1 lună.

Info Galaţi:
2 camere IREG mobilat, utilat, 300 de euro pe lună

Aris:
1camera la blocul Vega, Ultimul Leu, 54 mp, 500 euro
2 camere Ghe. Doja, p/4, balcon, mobilat, utilat, 300 euro

Alice Sarbu

Criza cabinetelor medicale afecteaza invatamintul galatean

2008-02-10T11:38:00.001-08:00

Şcolile din judeţul Galaţi se confruntă cu o lipsă dramatică de medici şi asistente. Astfel, medicii de medicină generală din cabinetele şcolare gălăţene au în grijă de două ori mai mulţi copii decât prevede legea, iar cei din specalizarea stomatologie – aproape şase ori mai mulţi. Situaţia este şi mai gravă în învăţământul superior, unde un medic de medicină generală supraveghează de trei ori mai mulţi studenţi decât limita legală, iar un medic stomatolog – de zece ori mai mulţi. Mai mult, cabinetele medicale şolare existente în judeţul Galaţi sunt concentrate exclusiv în municipiile Galaţi şi Tecuci.

În 2001, ministrul sănătăţii de la vremea respectivă, Daniela Bartoş, a emis un ordin ce reglementa asistenţa medicală acordată preşcolarilor, elevilor şi studenţilor în incinta unităţilor de învăţământ. Ordinul 653, în vigoare şi astăzi, conţine şi o normare a personalului medico-sanitar în cabinetele medicale din grădiniţe, şcoli şi universităţi. Normarea se face în funcţie de numărul de elevi. Deşi ordinul este cât se poate de clar în această privinţă, realitatea din teren este departe de cifrele tipărite în Monitorul Oficial al României în urmă cu şapte ani.

În judeţul Galaţi nu există cabinetele medicale şcolare decât în municipiile Galaţi şi Tecuci. Sunt 32 de asemenea cabinete, deşi pe raza judeţului nostru funcţionează peste 530 de spaţii de şcolarizare numai în învăţământul preuniversitar, unde sunt incluşi în jur de 96.000 de copii. La aceştia se adaugă cei aproximativ 20.000 de studenţi ai Universităţii “Dunărea de Jos”.

În aceste condiţii, în judeţul Galaţi ar trebui să existe 118 medici şi 183 de asistente de medicină generală şi de stomatologie atât în instituţiile de învăţământ din mediul preuniversitar, cât şi la nivelul universităţii de stat. În realitate, numărul cadrelor medico-sanitare este de până la trei ori mai mic: sunt 33 de medici şi 99 de asistente, arată situaţia centralizată de Autoritatea Judeţeană de Sănătate Publică.

Astfel, un medic de medicină generală din preuniversitar are în grijă 5.000 de copii, deşi limita legală este de maximum 2.500 de copii. Lucrurile stau şi mai rău în ceea ce priveşte asistenţa stomatologică, unde există un medic la peste 8.700 de elevi, în condiţiile în care ordinul prevede că un medic stomatolog trebuie să supravegheze cel mult 1.500 de elevi, adică de aproape şase ori mai puţini. Recordul negativ aparţine, însă, mediului universitar. La Galaţi există un singur medic stomatolog şi un singur asistent de stomatologie pentru toţi cei 20.000 de studenţi ai Universităţii “Dunărea de Jos”, în timp ce Ordinul 653 impune câte o echipă medic-asistent la fiecare 2.000 de studenţi.

Singura veste bună este că toate cele 32 de cabinete medicale şcolare din judeţul Galaţi deţin autorizaţie sanitară de funcţionare.
Rodica Mişcalencu

Jumatate din creditele din bugetul asigurarilor de somaj, acordate degeaba

2008-02-09T01:42:00.000-08:00

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi nu a reuşit să cheltuie anul trecut decât jumătate din fondurile alocate de la bugetul asigurărilor de şomaj pentru creditele destinate susţinerii şi dezoltării IMM-urilor, restul fiind returnaţi în buzunarul statului.

Doar patru societăţi gălăţene s-au arătat interesate în 2007 de aceste sume, pentru ca în final să obţină credite doar trei dintre ele. “Au fost cheltuiţi numai 553.000 de lei dintr-un total de 1.103.224 lei, cât au fost alocaţi din bugetul asigurărilor de şomaj pentru judeţul Galaţi. Beneficiarii au fost trei societăţi, una retregându-şi solicitarea din motive personale”, a declarat directorul executiv interimar al AJOFM, Carmen Tofan. Astfel, cu banii din credite, cele trei firme au creat un total de 29 de locuri de muncă, iar pe 18 dintre ele au fost angajaţi şomeri. Domeniile de activitate în care au foat realizate locurile de muncă sunt fabricarea articolelor de marochinarie, tipografie, construcţia de autostrăzi şi drumuri. Carmen Tofan a mai spus că suma pe care instituţia o dă solicitantului pentru crearea unui loc de muncă este de 20.000 de lei. Fondurile se adresau frmelor care realizează activitate de bază în producţie, servicii sau turism, iar una dintre condiţiile de acordare a împrumutului este ca 60% din numărul persoanelor angajate să fie şomeri, iar locurile de muncă să fie păstrate cel puţin 3 ani de zile. Dobânda anuală practicată este un sfert din cea a BNR. Creditele se acordă pe o perioada de 3 ani de zile, dacă este vorba de asigurarea capitalului necesar dezvoltării afacerii şi pe o perioadă de un an de zile dacă banii sunt utilizaţi pentru achiziţionarea materiilor prime.

Dacă anul trecut creditele prin AJOFM au strânit interesul a patru firme, în anul precedent, 2006, doar o singură societate s-a arătat interesată de banii din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Astfel, AFOFM nu a reuşit să cheltuie decât 180.000 lei din cei 1.671.038 lei cât primise. Potrivit surselor din cadrul AJOFM Galaţi, restul de bani au fost returnaţi. În 2005, numărul firmelor care au beneficiat de credite prin AJOFM Galaţi a fost mult mai mare, respectiv opt, acestea primind o sumă totală de 1.099.025 lei.

Alice Sarbu

Cresteri infime la bonusurile salariale din siderurgie

2008-02-07T11:37:00.000-08:00

Dacă la majorări salariale pentru 2008 siderurgiştii din ţară au reuşit să obţină mult mai puţin decât au cerut, respectiv între 8,5% şi 13%, faţă de solicitările de până la 50% avute iniţial, nici la capitolul bonusuri salariale lucrurile nu stau mai bine.

Creşterile salariale mici din siderurgie, prezentate în analiza făcută ieri de actiunea.net, ar putea fi compensate de un nivel ridicat al bonusurilor. Din păcate, nici în acest domeniu perspectivele angajaţilor gălăţeni nu sunt deloc roz, precedentele înregistrate în restul companiilor siderurgice din ţară arătând îmbunătăţiri timide.
Până acum, sindicaliştii din ArcelorMittal Galaţi nu au reuşit să obţină decât majorarea bonusului acordat familiei dacă angajatul va deceda. Este vorba despre un salariu şi 360 de lei în plus la ajutorul pentru achiziţionarea crucii. Negocierile continuă însă pe mai multe capitole iar liderii sindicali solicită ca primele de Paşti, de Ziua Metalurgistului, de Crăciun şi de ziua de naştere să cumuleze 1.220 de lei, prima de vacanţă să se dubleze de la 200 la 400 de lei, iar sporul pentru week-endurile lucrate să fie majorat de la 25% la 50%.
Similare au fost şi solicitările colegilor din ţară. Rezultatele au fost însă extrem de mici faţă de pretenţii. La Roman şi Iaşi prima de vacanţă a fost stabilită la 200 de lei, faţă de 150 de lei. Cele patru prime primite la diferite sărbători din timpul anului vor fi majorate în 2008 de la 120 la 150 de lei, nivelul acceptat cumulând jumătate din cât solicită acum sindicaliştii gălăţeni.
La nivel salarial, Consiliul de Coordonare al sindicatului Solidaritatea a stabilit joi seară o nouă diminuare a procentului de creştere în negocierile cu administraţia, respectiv de la 30% la 25%. Astfel, se alătură doleanţelor exprimate de colegii lor de la Federaţia Sindicală a Siderurgiştilor-Metarom, Uniunea Teritorială a Sindicatelor Libere şi Forum. Solidaritatea cere însă ca nivelul de creştere cu 25% să se aplice la salariul tarifar de încadrare al fiecărui angajat. Suma totală rezultată ar trebui să fie apoi repartizată salariaţilor în mod egal, rezultând o majorare fixă ce i-ar avantaja în primul rând pe cei cu salarii mici. Din acest algoritm ar urma să fie excluşi cei 400 de angajaţi cu salarii confidenţiale.
Alice Sârbu, Rodica Mişcalencu

Depasiti de rate, galatenii isi vad apartamentele scoase la licitatie

2008-02-05T14:04:00.000-08:00

În loc de viitori proprietari au ajuns rău-platnici în arhivele băncilor. Este cazul tinerilor gălăţeni care şi-au achiziţionat apartamente prin credite imobiliare iar acum sunt revoiţi să renunţe la locuinţe pentru că nu pot face faţă ratelor bancare. Fenomenul a fost observat de specialiştii imobiliari încă de la început acestui an când, datorită creşterii raportului leu/euro, băncile au majorat dobânzile la credite, măsură de care au avut parte chiar şi clienţi mai vechi. Aşa se face că, în prezent, pentru a fi siguri că îşi vor recupera banii de la clienţii rău-platnici, instituţiile bancare au trecut la vânzarea imobilelor creditate. De obicei, imobilele scoase la licitaţie sunt vândute la preţuri mult mai mici decât cele de pe piaţă. Spre exemplu, Gabriel Baicu, reprezentantul agenţiei Retrocasa, ne-a declarat că, de curând, un apartament cu 2 camere, semidecomandate, în Ţiglina 1, etajul 4, a fost scos la licitaţie de reprezentanţii băncii cu preţul de pornire de 80.000 lei în condiţiile în care preţul real al unui astfel de imobil este de 180.000 lei. Un alt motiv pentru care proprietarii sunt depăşiţi de rate este şi preţul prea mare la care se face achiţia locuiţei. ”Deja au început să apară pe piaţa imobiliară din Galaţi apartamente scoase la licitaţie de băncile care iniţial au acordat creditele pentru achiziţionarea lor. Şi asta spune multe despre preţurile la care s-au făcut achiziţiile. Sunt peste puterea angajatului”, a declarat Gabriel Baicu.
Alte exemple de locuinţe scose la licitaţie sunt în micro 21, unde un apartament cu trei camere situat la parterul unui bloc de opt etaje are un preţ de pornire de 220. 000 lei sau un altul, tot de trei camere, scos la vânzare cu 165.000 lei.
În prezent, băncile analizează cu mai multă atenţie preţul de achiziţionare al imobilului pentru care urmează să acorde creditul cât şi veniturile lunare ale familiei contractoare. O altă urmare al fenomenului, despre care analiştii imobiliari din oraş spus că este abia la început, este stagnarea şi chiar scăderea preţurilor la apartamente.
Alice Sârbu

Zeci de galateni incearca sa-si recupereze taxa auto in instanta

2008-02-04T12:44:00.000-08:00

La mai bine de un de la introducerea în legislaţia românească a controversatei taxei de primă înmatriculare, zeci de gălăţeni au început demersurile pentru recuperarea banilor plătiţi statului. Acţiunea a demarat la iniţiativa asociaţiei Automobil Clubul Român (ACR) şi se înscrie în seria proceselor intentate statului român de către proprietarii de maşini din toate colţurile ţării.

Potrivit datelor comunicate de filiala ACR din Galaţi, de la începutul acestui an, 40 de persoane din judeţ şi-au depus actele pentru a-şi recupera în instanţă banii plătiţi la înmatricularea autovehicului, beneficiind de asistenţă juridică gratuită din partea asociaţiei automobilistice. Înscrierile continuă.
În plus, juriştii ACR şi-au manifestat disponibilitatea de a sprijini cetăţenii şi în vederea înmatriculării autovehiculelor fără a plăti taxa auto “care contravine legislaţiei europene”, după cum apreciază aceştia. Acţiunile iniţiate de ACR nu fac decât să sporească presiunea făcută de societatea civilă din România asupra Guvernului, în scopul retragerii acestei taxe, considerată abuzivă. Până în luna decembrie a anului trecut, în judeţul Galaţi au fost înmatriculate peste 6.100 de autoturisme pentru care s-a achitat taxa de primă înmatriculare în valoare totală 12,4 milioane de lei, conform datelor oferite de Direcţia Generală a Finanţelor Publice. Cele mai multe dintre autoturismele pentru care s-a plătit taxa specială auto sunt la mâna a doua şi provin din statele vest-europene.

Tribunalul Arad a fost prima instanţă din România care a hotărât că taxa auto este discriminatorie şi a obligat statul român să-i restituie reclamantului suma achitată cu titlu de taxă de primă înmatriculare. Instanţa şi-a motivat hotărârea precizând că noul Cod Fiscal îi discriminează pe cetăţenii care îşi achiziţionează un autovehicul second-hand dintr-o ţară membră UE faţă de cei care îşi cumpără o maşină la mâna a doua din ţară şi nu plătesc această taxă. Sentinţa Tribunalului Arad a fost pronunţată la sfârşitul anului trecut. De atunci, au mai fost câştigate procese similare la Timişoara şi Botoşani iar gălăţenii speră să aibă parte de acelaşi tratament şi din partea instanţelor locale de judecată.
Rodica Mişcalencu

Primaria Galati, obligata de instanta sa platesca restante salariale din 2001

2008-02-03T12:29:00.000-08:00

Peste trei sute de angajaţi din Primăria Galaţi îşi primesc drepturi salariale restante încă din 2001 abia după ce magistraţii au obligat instituţia la acest lucru.

Nemulţumiţi de faptul că nu li se plăteşte prima de vacanţă, mai mulţi angajaţi ai Primăriei Galaţi au decis să se adreseze instanţei. Printre ei se numărau şi Tincuţa Pătruţa, şeful Serviciului de Contecios Juridic, ori Daniela Uzuneanu, şeful Serviciului Management Resurse Umane şi Salarizare din cadrul Primăriei Galaţi. Analizând cauza, magistraţii au decis că angajaţii au dreptate. În pronunţare, Judecătorii Tribunalului Galaţi arată că admit cererea privind drepturile baneşti şi obligă Primăria la plata primei de vacanţă pe perioada 2001-2006, reactualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, pentru perioada cât s-a exercitat funcţia publică. Forţat de magistraţi, primarul s-a conformat, refuzând să spună însă şi la cât se ridică sumele acordate.
"Banii s-au dat pentru cei care sunt funcţionari publici, pentru ceilalţi nefiind prevăzuţi. Suma n-o să v-o spun, că veniturile sunt secrete. Transparenţa merge până la leafă. Aproximativ 330 de funcţionari au primit toţi banii, cred că i-au şi cheltuit", susţine Dumitru Nicolae. Primarul greşeşte în acest caz deoarece veniturile funcţionarilor sunt în mod obligatoriu publice, ei fiind puşi anual să completeze o declaraţie de avere. Conform estimărilor noastre, suma totală pe care ar fi trebuit să o achite municipalitatea se ridică la aproximativ 200.000 de euro.
Cezar Amariei

Franzela se pregateste sa coste un leu

2008-01-31T12:12:00.000-08:00

Preţul produselor de panificaţie se va majora în scurt timp, franzela obişnuită putând să ajungă chiar şi un leu până în primăvară. Dacă moneda naţională slăbită şi gazele proapăt scumpite trag preţul în sus, piaţa neagră este cea care ar putea obliga în continuare la o scumpire moderată.

Preţul grâului, de 280 de euro tona, devalorizarea continuă a leului şi majorarea tarifului la gaze sunt principalele motive de presiune. "În condiţiile actuale, la pâine corect ar fi un preţ în jur de 3 lei kilogramul, ceea ce ar duce spre minim 80 de bani, maxim un leu franzela de 300 de grame. Faţă de acest lucru, care e normal, intervine piaţa, şi atunci când vorbim de o piaţă hiperconcurenţială cu o capacitate de producţie foarte mare, ea se va aşeza, dar cu o anumită inerţie. Această inerţie e perioada prin care trecem acum, faptul că încă mai e un preţ mai mic pe piaţă faţă de cât ar trebui să fie normal. Nu are cum să dureze mai mult de o lună-două şi pâinea va ajunge la un preţ până într-un leu", ne-a declarat joi Doru Răsmeriţă, până la începutul acestui an administrator al societăţii Galmopan, cel mai mare producător de panificaţie din sud-estul României. Principala piedică în calea celor care doresc ridicarea preţului o pun însă evazioniştii fiscali. "Întotdeauna piaţa neagră va ţine artificial preţul în jos pentru că aici este o problemă legată de TVA şi de alte taxe, iar cei care nu le plătesc le bagă în buzunar şi din acest motiv preţul nu poate să salte", ne-a mai spus Răsmeriţă.
Cezar Amariei

Primarul Galatiului "are probleme cu capul" in cartierul Siret

2008-01-29T13:20:00.000-08:00

În timp ce edilul Galaţiului visează zone metropolitane şi spune că va continua construcţiile demarate ilegal în Cartierul Siret, reprezentanţii autorităţilor brăilene susţin că Nicolae "are probleme cu capul" şi că optimismul său este pe lângă lege.

Neînţelegerile privind dezvoltarea cartierului Dimitrie Cantemir (sau Siret, cum mai e cunoscut) dintre Galaţi şi Brăila vor dispărea odată cu aprobarea unei legi privind înfiinţarea zonelor metropolitane. Declaraţia a fost făcută marţi de primarul Galaţiului, Dumitru Nicolae. “Joi (31 ianuarie, n.r.) domnul Hanţă şi doamna Udrescu vor merge la Braşov unde se va încerca o prezentare într-o primă variantă al unui statut al zonelor metropolitane şi un proiect de lege în acest sens. Eu zic să mergem înainte şI legiferăm înfiinţarea zonelor metropolitane” a declarat Nicolae. Deşi susţine că problemele dintre cele două judeţe s-au mai “înmuiat”, recunoaşte că mai sunt unele neînţelegeri pentru care gălăţenii şI brăilenii se judecă. În plus, edilul a anunţat marţi că în scurt timp vor începe lucrările de canalizare a cartierului Dimitrie Cantemir, fiind pe drum utilajele cu care vor fi executate săpăturile.
"Are probleme majore cu capul, probabil din cauza bătrâneţii, poate are şi un optimism cu totul pe lângă lege! Nu poate să bage nicio conductă dacă nu are autorizaţie de construcţie la Brăila!", ne-a declarat Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, ce susţine că demersul lui Nicolae este ilegal şi că va da din nou Primăria Galaţi în judecată.

Alice Sârbu

Ascultaţi declaraţia preşedintelul Consiliului Judeţului Brăila, Bunea Stancu, referitoare la primarul municipiului Galaţi, Dumitru Niolae.

2008-01-29T06:22:00.000-08:00

Un plus de 30 de milioane de euro, recuperat cu forta de Finante

2008-01-28T23:24:00.000-08:00

Gata cu pomana! Dacă într-o vreme rău-platnicii mai erau păsuiţi, în 2007 Finanţele Publice a trecut la măsuri extreme, astfel încât la sfârşitul anului sumele aduse cu forţa la bugetul general consolidat au crescut cu peste o sută de milioane, echivalentul a 30 de milioane de euro, faţă de cele încasate prin aceleaşi metode în 2006.

Astfel, în urma executărilor silite, sumele aduse la bugetul general consolidat au crescut de la 88 de milioane de lei în 2006 la 197 de milioane de lei, anul trecut. Potrivit bilanţului emis de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi (DGFP), cei mai mulţi bani au provenit din aplicarea sechestrelor asupra bunurilor mobile. Spre exemplu, dacă în 2006 au fost puse sub sechestru bunuri imobile în valoare de aproximativ 13,5 milioane de lei, anul trecut valoarea lor a crescut până la 30 de milioane de lei. O măsură eficientă s-au dovedit a fi şi proprirea veniturilor la terţi, cu ajutorul căreia anul trecut au fost aduşi la buget de două ori mai mult bani, respective 24 milioane. De asemenea, pe parcursul anului trecut s-au dublat şi încasările în urma comunicării somaţiei de plată: de la 49 de milioane, cât se colectase în 2006, la 90 de milioane la sfârşitul lui 2007.
“Au fost foarte mulţi contribuabili cu datorii mari. Aşa că anul trecut nu am mai acordat niciun fel de păsuiri, iar la sfârşitul anului 2007 am reuşit să recuperăm circa 400 de milioane de lei, practic ne-am redus arieratele de trei ori faţa de începutul anului trecut” a spus Bogdan Marinescu, purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Finanţe Publice Galaţi. Creanţele pe care le aveau finanţele de recuperat la sfârşitul lui 2006 atingeau 600 de milioane de lei.

Alice Sârbu

Cea mai mare termocentrala din Sud-Estul Europei, in Zona Libera Galati

2008-01-24T10:42:00.000-08:00

O echipă româno-americană de experţi a sosit la Galaţi pentru a studia calitatea terenului din Zona Liberă pe care Enel Italia, împreună cu o firmă din Capitală, vrea să ridice cea mai mare termocentrală din Sud-Estul Europei. Conducerea Administraţiei Zona Liberă apreciază că demersul demonstrează încă o dată interesul companiei energetice italiene pentru investiţia de la Galaţi şi alungă suspiciunile declarate ale unor oficiali locali, care s-au arătat rezervaţi cu privire la soarta acestui proiect.

Experţii angajaţi de constructorii termocentralei, Enel Italia şi Global International 2000 din Bucureşti, au misiunea de a realiza un studiu de impact mediu, au dezvăluit oficialii Administraţiei Zona Liberă Galaţi. Practic, ei verifică puritatea solului din aria concesionată, astfel încât investitorii să nu intre în conflict cu autorităţile de mediu din cauza unor eventuale contaminări produse înainte de preluarea terenului. “Terenul a fost agricol, dar ei vor să aibă certitudinea că în trecut nu a fost infestat cu substanţe chimice sau radioactive, pentru a nu li se reproşa nimic atunci când vor începe construcţia centralei curate", a declarat directorul Administraţiei Zona Liberă, Angela Ivan.
Aceasta a comentat şi reacţiile preponderent negative ale opiniei publice din Galaţi faţă de oportunitatea construirii unei centrale pe cărbune. Astfel, oficialul a ţinut să sublinieze că unitatea va respecta întru totul normele în vigoare privind protecţia mediului, contrar percepţiei generale, aceea că termocentrala va fi un dezastru ecologic. “Mulţi au spus că centrala va mări gradul de poluare din Galaţi. De fapt, această unitate nu va produce nici măcar cenuşă”, a afirmat directorul Administraţiei Zona Libere.
Firma Global International 2000 din Bucureşti a concensionat 36,5 ha de teren în Zona Liberă Galaţi, suprafaţă pe care va construi, împreună cu Enel Italia, o termocentrală pe cărbune. Oficialii Enel au dezvăluit că centrala va avea o capacitate de 800 de megawaţi, iar lucrările de construcţie vor începe anul viitor, urmând să se încheie în 2013. Investiţia se va ridica la un miliard de euro. Pentru a putea începe lucrările, Enel şi Global International 2000 sunt obligate să obţină acordul transfrontalier de la cele două state vecine, Ucraina şi Republica Moldova.
Rodica Mişcalencu

Economia, Dreptul şi Navele, tintele universitare ale elevilor galateni

2008-01-23T11:47:00.000-08:00

Care sunt facultăţile din Galaţi unde-şi doresc cel mai mult să ajungă absolvenţii de liceu? Un clasament neoficial ar poziţiona pe prima treaptă Facultatea de Ştiinte Economice şi Administrative (FSEA), urmată de Facultatea de Drept şi cea de Nave, iar în imediata apropiere a podiumului s-ar situa Facultate de Ştiintă şi Ingineria Alimentara. În clasamentul întocmit de noi am tinut cont de concurenţa pe loc la ultima sesiune de admitere, numărul de locuri ocupate cu taxă, calitatea spaţiilor de curs, căutarea profesiilor pe piaţa muncii cât şi de fondurile atrase pentru cercetare.

FSEA ocupa de departe prima poziţie, explicată prin afluxul anual de candidaţi. La admiterea din 2007, toate cele 182 de locuri la buget şi cele aproximativ 300 de locuri cu taxă au fost ocupate din prima sesiune, susţinută în iulie, iar concurenţa a fost de 10 pe o poziţie. facultatea se evidenţiază şi prin costul relativ mic al întreţinerii unui student de la buget (spre exemplu, unul de la Mecanică implică suplimentar bugetul universităţii faţă de unul de la FSEA), dar şi sălile renovate ale corpului facultăţii. “FSEA, ca şi Facultatea de Drept, sunt foarte căutate de studenţi la Galaţi, prin urmare sunt performante”, ne-a spus Viorel Mânzu, rectorul Universităţii “Dunărea de Jos”. La capitolul minusuri, studenţii se plâng de faptul că o parte din examene sunt trecute mai uşor cu mici "atenţii" date profesorilor.
Ultima poziţie a podiumului este ocupată de Facultatea de Nave, care iese în evidenţă prin faptul că toţi cei 90 de studenţi navalişti au asigurată o slujbă bine plătită imediat după absolvire. “Avem relaţii cu şantierele navale din ţară şi toţi studenţii din ultimul an sunt acontaţi din timpul facultăţii. Cu toate acestea, nu dorim mai multe locuri la admitere pentru a păstra calitatea la un standard înalt”, a explicat Adrian Lungu, decanul facultăţii.
Imediat lânga podium s-ar afla Facultatea de Ştiinţe Alimentare şi Inginerie, ce se evidenţiază prin faptul că atrage cele mai multe fonduri destinate cercetării.
Marian Buhociu

Caldura i-a bagat pe galateni in spital. Urmeaza gripa!

2008-01-22T11:38:00.000-08:00

A fost deajuns puţină căldură ca gălăţenii să umple farmaciile ori spitalele, doborâţi de răceli severe. Odată cu gradele în termometre a crescut în ultima săptămână extrem de mult şi numărul celor cu afecţiuni respiratorii. Mai grav, au fost deja confirmate primele cazuri de gripă.

Ceaiuri, aspirină, Coldrex, vitamina C, lămâie, frecţii, ventuze. Chiar şi antibiotice. Cu leacuri băbeşti sau ultimele cuceriri medicale, tot mai mulţi gălăţeni sunt implicaţi în bătălia cu virozele. Conform cifrelor oficiale, dacă în săptămâna 7-13 ianuarie au fost înregistraţi 869 de bolnavi cu afecţiuni respiratorii, dintre care 45 au necesitat internarea, numărul lor a crescut în săptămâna 14-20 ianuarie la 1231. Din păcate, 53 dintre ei nu au plecat de la medic acasă ci au ajuns pe un pat de spital.
Situaţia nu este mai bună nici în cazul pneumoniilor ori al bronhopneumoniilor, fiind diagnosticate cu aceste afecţiuni 261 de persoane doar în ultima săptămână. 107 dintre ele au necesitat spitalizarea.
Mai grav este că ne confruntăm deja cu primele cazuri de gripă. "Institutul Cantacuzino ne-a confirmat din cele şase cazuri trimise la analiză că în două situaţii e vorba de gripă, infirmându-le pe celelalte patru", ne-a declarat marţi Mihaela Ghiurcă, directorul executiv adjunct de sănătate publica din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică Galaţi. O treime dintre cei care trebuiau să fie imunizaţi împotriva acestei afecţiuni nu au făcut nici până la acestă ora cunoştinţă cu seringa. În total, în Galaţi s-au primit 159.000 de doze de vaccin antigripal cu care au fost tratate 108.000 de persoane. Vaccinarea continuă, dar o bună parte a populaţiei o refuză, de teama înţepăturii sau considerând că nu e necesară, ne-a mai spus Mihaela Ghiurcă.
Cezar Amariei

Programele pirat viruseaza grav libertatea

2008-01-21T13:34:00.001-08:00

De cite programe fara licenta ai nevoie pentru a obtine o condamnare la inchisoare? O femeie, administrator la un internet-cafe din Galati, a reusit cu doar 10 soft-uri pirat sa beneficieze de prima condamnare la puscarie data pe plan local.

Un control făcut în toamna lui 2006 la un club din oraş scotea la iveală un lucru la care inspectorii se aştepau: o parte din programele care rulau pe cele nouă calculatoare nu aveau licenţă. Mai exact, era vorba de trei Windows XP, cinci FIFA 2005 şi două Red Alert. După jumătate de an de cercetări, femeia a fost trimisă în judecată, fiind acuzată că a încălcat legea drepturilor de autor şi a închiriat fără drept programele respective.
La proces, Microsoft Corporation s-a constituit parte civilă pentru 3000 de lei, pentru cele trei programe Windows XP, iar producătorul Electronic Arts a cerut 950 de lei, echivalentul licenţelor pentru FIFA 2005 şi Red Alert 2. Cu toate că prejudiciul a fost achitat în timpul procesului, verdictul judecătorilor de la Tribunalul Galaţi a fost unul deosebit de aspru: un an şi două luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei.
Femeia a fost în cele din urmă achitată la începutul acestui an, judecătorii Curţii de Apel Galaţi considerând că nu merită cazier şi achitând-o.
Ciprian Popa

22 de masini se inghesuie pentru un loc de parcare

2008-01-20T13:20:00.000-08:00

Străzile Galaţiului arată deja ca un imens parc auto. Şoferii îşi parchează maşinile la voia întâmplării pentru că un loc de parcare este din ce în ce mai greu de găsit. În jungla ce are ca elemente definitorii în loc de liane spoilere, în loc de maimţe şoferi agresivi şi în loc de luminişuri parcări în care n-ai loc să arunci un ac, administraţia locală bate pasul pe loc şi aşteptea parcă să cadă din cer soluţii.

De fiecare dată când a fost adusă în discuţie problema locurilor de parcare, primarul Dumitru Nicolae s-a apărat spunând că au apărut sute de locuri de parcare în preajma supermarket-urilor, ca şi când gălăţenii ar trăi la supermarket. Ca să nu mai spunem că, la urma urmelor, meritele pentru apariţia acestor parcări trebuie să şi le atribuie cei care au construit complexele comerciale.
Deşi autoturismele din Galaţi se înmulţesc ca ciupercile după ploaie, parcarile sunt numarate precum steagurile lui Pristada… poate, poate vor iesi mai multe. Din pacate, oricum am fi învăţat aritmetica, tot 22 de masini se bat pentru un loc de parcare. Doar în oraşul nostru sunt peste 77.000 de masini, dintre care 53.000 in oras. Iar în aceste conţii, în tot municipiul reşedinţă de judeţ există numai 2500 de parcari. Nici la sfârşitul anului trecut, Primăria nu s-a întrecut pe sine căci suprafaţa amenajată pentru parcarea autoturismelor din municipiu a crescut doar cu 917 noi locuri de parcare. Cifra nu este de neglijat. Însă, în comparaţie cu înmatriculările noi care au fost înregistrate anul trecut, circa 12.000, efortul Primăriei devine nesemnificativ. La fel de îngrijorătoare este situaţia şi când vine vorba despre locaţiile alese de administraia locală pentru amenajarea acestor locuri noi de parcare. Cei mai norocosi dintre soferii galateni sunt cei din Micro 38, Micro 39C, Micro 20, strada Gării c/c strada M.Bravu, Micro 39 C, Micro 39 unde s-au amenjat intre 50 si 100 de locuri de parcare. Aceeasi bataie de cap în cautarea unui loc de parcare o vor avea posesorii autoturismelor de pe srada Portului, Micro 20 la cimitirul Cătuşa, Siderurgiştilor Vest, H.Coandă (depozite), Micro 19, starda Oltului, unde au mai fost amenjate pana in 50 de locuri noi de parcare pentru fiecare dintre aceste locatii.
Promisiunile sunt generoase. Asta şi în condiţiile în care am intrat deja în an electoral: edilul-şef a promis că vor apărea 5000 de locuri noi de parcare. A promis...!
Alice Sârbu

Primaria Tecuci isi executa silit producatorul de energie termica

2008-01-19T23:50:00.000-08:00

Singurul producător industrial de energie termică din Tecuci îşi poate pierde clădirea de birouri şi centralele după ce primăria din localitate şi Agenţia de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) Bucureşti au decis executarea lui pentru datorii ce depăşeşc 550.000 de lei.
Termsal SA riscă să rămână luni fără clădirea de birouri de 320 mp, scoasă la licitaţie cu 147.000 de lei, Centrala termică nr. 2 , licitată de la 300.000 de lei şi Centrala termică nr. 3, al cărei preţ de pornire este de 250.000lei. Este a treia oară când se încearcă vânzarea lor iar preţurile au fost reduse, conform legii, cu 50%. Cei doi creditori sunt Primăria municipiului Tecuci (250.000 de lei) şi AVAS Bucureşti (307.000 de lei).
Conform ultimului bilanţ, depus pentru anul 2006, Termsal avea 121 de angajaţi, o cifră de afaceri de 3.968.838 de lei şi înregistra o pierdere netă de 618.216 lei.
Ciprian Popa.

Cisterna cu benzina rasturnata la Tecuci a fost repusa in trafic

2008-01-19T01:31:00.000-08:00

După o intervenţie ce a durat aproape 12 ore, autorităţile au reuşit să readucă pe şosea autospeciala răsturnată pe câmp, la 5 km de Tecuci. Operaţiunea a fost una deosebit de dificilă, în condiţiile în care maşina transporta 24 de tone de benzină iar carburantul, în urma accidentului, începuse să se scurgă pe câmp. Orice scânteie putea declanşa o tragedie.

Sâmbătă, la ora 2 dimineaţa, benzina din autotrenul căzut pe câmp a fost transferată în altă autospecială, după care s-a încercat scoaterea cisternei răsturnate cu ajutorul a două macarale. Operaţiunea a eşuat iar autorităţile au fost nebvoite să aplice un alt plan. Au descărcat o basculantă cu pietriş în şanţul de pe marginea şoselei iar două utilaje au târât cisterna, legată cu şufe, până pe şosea, unde a fost repusă pe roţi. La cinci dimineaţa, autotrenul a părăsit zona, ne-a declarat Viorel Zaharia, şeful Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi.
Trei cisterne au fost implicate într-un incident auto vineri seara, la 5 km de Tecuci, pe DN 24 ce face legătura cu Tişiţa. Circulaţia din zonă era oprită, în urma unui accident în care fuseseră implicate două autoturisme, iar vizibilitatea era redusă din cauza ceţei. Cele trei autocisterne, cu o capacitate de 40 de tone fiecare, veneau dinspre Tişiţa înspre Tecuci. "Prima autocisternă a sesizat probabil târziu coloana oprită, a frânat brusc şi a ajuns cu roţile din dreptul cabinei în şanţ. A doua a reuşit să oprească pe şosea în schimb a treia, pentru a evita impactul cu cel din faţa sa, a intrat pe contrasens şi a ajuns pe câmp, unde s-a răsturnat", ne-a declarat Viorel Zaharia, şeful Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi. Niciunul dintre şoferi nu a fost rănit. Trei autospeciale ale ISU Galaţi au acţionat cu spumă iar o altă autospecială se îndreaptă spre locul accidentului, pentru a prelua încărcătura celei răsturnate.
C. A.

Tecuci: Trei cisterne cu combustibil, implicate intr-un incident auto

2008-01-19T01:30:00.000-08:00

Trei cisterne pline cu combustibil au fost implicate vineri seară într-un incident auto pe şoseaua ce face legătura între municipiul gălăţean Tecuci şi localitatea vrânceană Tişiţa. Una din ele era răsturnată pe câmp iar benzina i se scurgea în pământ.

Cele trei cisterne au fost implicate într-un incident auto vineri seara, la 5 km de Tecuci, pe DN 24 ce face legătura cu Tişiţa. Circulaţia din zonă era oprită, în urma unui accident în care fuseseră implicate două autoturisme. Cele trei autocisterne, de 40 de tone fiecare, preveneau de la aceeaşi societate şi veneau dinspre Tişiţa înspre Tecuci. "Prima autocisternă a sesizat probabil târziu coloana oprită, a frânat brusc şi a ajuns cu roţile din dreptul cabinei în şanţ. A doua a reuşit să oprească pe şosea în schimb a treia, pentru a evita impactul cu cel din faţa sa, a intrat pe contrasens şi a ajuns pe câmp, unde s-a răsturnat", ne-a declarat Viorel Zaharia, şeful Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi. Niciunul dintre şoferi nu a fost rănit. Cisterna răsturnată avea 24 de tone de benzină, ce a început să se scurgă pe câmp. Restul vehiculelor au fost îndepărtate din zonă. Trei autospeciale ale ISU Galaţi acţionează cu spumă iar o altă autospecială se îndreaptă spre locul accidentului, pentru a prelua încărcătura celei răsturnate. Deasemenea, două macarale aşteaptă momentul în care vor putea interveni să scoată maşina răsturnată.
Cezar Amariei

Liderii sindicali nu sunt vinovati de revolta siderurgistilor

2008-01-18T09:42:00.001-08:00

Incidentele consumate în primăvara anului trecut în birourile administraţiie combinatului nu pot fi imputate liderilor sindicali, au stabilit procurorii gălăţeni.

O mie de siderurgişti intrau în martie 2007, cu forţa, în birourile şefilor combinatului. Oamenii părăsiseră mitingul organizat de Solidaritatea lângă principala poartă de acces în combinat şi au spulberat toate barajele forţelor de ordine, copleşite numeric. Ajunşi în birourile conducerii, au protestat în faţa senior managerului Ionel Borş şi a directorului de operaţiuni Hans Rosenstock. În îmbulzeala creată a fost spart un geam iar uşa de la intrarea în biroul conducerii a fost scoasă din balamale.
La scurt timp după eveniment, în aprilie, conducerea actualului ArcelorMittal Galaţi a depus două plângeri penale împotriva lui Gheorghe Tiber, preşedintele Sindicatului Solidaritatea din Galaţi, şi Marin Mititelu, liderul sindicatului Solidaritatea de la Siderurgica Hunedoara. Ambii fuseseră prezenţi la evenimente şi erau acuzaţi de ultraj contra bunelor moravuri şi distrugerea.
Liliana Istrate, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, ne-a declarat vineri că s-a decis neînceperea urmăririi penale în ambele cazuri.
Cezar Amariei

Europarlamentarul galatean Constantin Dumitriu s-a facut de ciocolata

2008-01-18T08:21:00.000-08:00

Părerea lumii, cum că politicienii ar fi de rahat, a primit o lovitură serioasă din partea europarlamentarilor democraţi, ce au reuşit să demonstreze că ai lor sunt de cacao. Şi zahăr. Şi grăsimi vegetale hidrogenate, lapte praf degresat (6%), alcool etilic, emulgatori... Într-un cuvânt, de ciocolată.

Sub chipul europarlamentarului gălăţean Constantin Dumitriu, 6000 de bucăţi de 50 de grame au luat calea bucală a copiilor. "Am încercat să promovăm astfel o nouă clasă politică, distribuind gratuit micuţilor ciocolată", ne-a declarat vineri Constantin Dumitriu. Ideea nu îi aparţine, ci a fost lansată de Partidul Popular European, la care sunt membri si democraţii. Alături de ciocolata lui Dumitriu, alte 12 tipuri imprimate cu chipurile celorlalţi europarlamentari democraţi din ţară au pornit de pe poarta fabricii din Roman către burţile copiilor.
Cezar Amariei

Invazia patlagelelor importate

2008-01-17T14:13:00.000-08:00

Piata internă este dominată de produse din import. Este o realitate pe care şi gălăţenii o trăiesc de fiecare dată când merg la piaţă sau la un supermarket. Tot ce este în casă, de la fierul de călcat până la televizor sunt aduse de peste hotare. Cel mai grav este că importurile domină până şi segmentul legumelor şi fructelor astfel încât s-a ajuns ca în prezet peste 90% din produsele comercializate în pieţele gălăţene să fie aduse din ţări străine.

Merele de Vrancea au fost trepat înlocuite de cele importate din Italia sau chiar Polonia a căror preţ sare de 3 lei, roşiile de Matca au fost schimbate cu cele din Grecia sau Turcia pentru care gălăţenii scot din buznare între 6 şi 6,5 lei, iar în locul usturoiului românesc comercianţii îl vând pe cel din China care se poate cumpăra cu 2 lei. Singurele produse autohtone care se mai găsesc astăzi în pieţele din Galaţi sunt cartofii, ceapa, nu prazul că şi acesta este adus din Turcia, şi din loc în loc morcovul. În rest, comercianţii au preferat aspectul legumelor şi fructelor arătoase dar „otrăvite” din import decât calitatea produselor româneşti mai puţin apectoase dar gustoase. Acest lucru este recunoscut şi de tarabagii din Piaţa din Micro 19 care, deşi sunt conştienţi de calitatea legumelor şi fructelor româneşti, laudă marfa străină pentru că le asigură un venit. „Întotdeuna mărfurile din ţara noastră sunt mai bune, dar ce să facem, trebuie să trăim şi noi. Spre exemplu, usturoiul este adus din China, dar este bun. Consum şi eu şi îmi place” ne-a spus Seluţa C, care se ocupă cu comercializarea legumelor şi a fructelor de cinci ani. De aceeaşi părere este şi directorul Administraţiei Pieţelor Agroalimenate (APA) Galaţi, Emil Popa care a afirmat că este bine că pieţele sunt foarte bine aprovizionate, iar de multe ori preţurile la produsele importate sunt chiar mai mici dect la cele româneşti. „În prezent în pieţele din Galaţi avem produse mixte, majoritatea fructelor sunt exotice, legumele importate, doar cartoful este românesc. Una dintre cauze este seceta din vara anului trecut care a distrus culturile producătorilor autohtoni. La Galaţi, spre exemplu, cele mai mari cantităţi de legume şi fructe erau produse în zona Tecuciului, unde în toamna anului trecut producătorii au fost loviţi de inundaţii” a mai spus Emil Popa.
Alice Sârbu

Desi sunt plini de boli, galatenii refuza controlul medical gratuit

2008-01-16T14:56:00.001-08:00

Cele mai recente informaţii raportate de medicii de familie arată că mulţi dintre gălăţeni sunt expuşi riscului de a dezvolta afecţiuni grave, precum diabet, boli cardio-vasculare şi cancer. O parte dintre cazurile suspecte au fost confirmate deja de analizele de laborator. Concluziile, alarmante pentru autorităţile sanitare, au fost anunţate la şase luni de la lansarea de către ministerul de resort a programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei. Experimentul a relevat încă un aspect îngrijorător: cei mai mulţi dintre gălăţeni ignoră nu numai controlul medical obligatoriu, ci şi importanţa acestui exerciţiu.

În luna decembrie, a şasea de la demararea procesului de evaluare a sănătăţii populaţiei, 9.902 rezidenţi din judeţul Galaţi s-au prezentat la medicul de familie pentru a-şi efectua controlul medical obligatoriu. În peste 26% dintre cazuri, doctorii au descoperit risc de dezvoltare a diabetului zaharat, arată situaţia centralizată de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS). După investigaţii amănunţite, boala a fost confirmată la aproape 8,5% dintre suspecţi. Informaţiile nu fac decât să întărească temerile medicilor nutriţionişti, care vorbesc tot mai des de o “epidemie de diabet”. Anul trecut, de Ziua Mondială a Diabetului, directorul Centrului de Diabet şi Boli de Nutriţie de la Galaţi, dr. Magdalena Morşanu, declara că numărul cazurilor descoperite anual în judeţ s-a dublat în ultimii şapte ani. "Faţă de anul 2000, când am avut 1.156 de pacienţi nou-descoperiţi, de la 1 anuarie 2007 avem deja aproape 2.000, aşa încât suntem în plină epidemie, cu atât mai mult cu cât viaţa sedentară şi supraalimenaţia sunt încă în desfăşurare", afirma, pe 14 noiembrie, dr. Magdalena Moroşanu. Ascendenţa acestei afecţiuni a făcut ca numărul bolnavilor de diabet din judeţul Galaţi să crească de la 3.000, în 1993, la 14.000, în 2007.
Revenind la controlul medical obligatoriu, medicii gălăţeni au descoperit că 4,7% din cei 9.902 de pacienţi examinaţi în decembrie sunt expuşi la boli cardio-vasculare. De asemenea, un număr important de asiguraţi riscă să se îmbolnăvească de cancer. Cele mai frecvente ţinte sunt femeile. “Prezintă riscuri de a dezvolta cancer uterin 0,85% dintre pacienţii verificaţi luna trecută, cancer de col uterin 0,5%, cancer la sân 0,5% şi cancer colorectal 0,29%”, a declarat directorul CJAS Galaţi, Olimpia Buzia. Alte afecţiuni la care sunt expuşi gălăţenii sunt bolile renale cronice (0,03%) şi osteoporoza (0,01%).
Informaţiile sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât ele nu oferă un tablou exact asupra situaţiei de fapt. În decembrie, erau aşteptaţi la medicii de familie peste 60.000 de gălăţeni. Doar 9.902 au dat curs invitaţiei Ministerului Sănătăţii, ceea ce reprezintă aproximativ 15%. Absenteismul s-a maniestat şi în celelalte luni. Astfel, în iulie şi-au efectuat controlul medical obligatoriu 17.458 de asiguraţi, în august 29.940, în septembrie 28.282, în octombrie 21.076, iar în noiembrie 17.911 asiguraţi. Asta în condiţiile în care numărul celor programaţi lunar la medicul de familie depăşea lejer pragul de 60.000.
Directorul Casei de Asigurări de Sănătate de la Galaţi, Olimpia Buzia, a declarat că cei care nu s-au supus examinării în luna în care s-au născut se pot prezenta la medicul de familie în vara acestui an, după încheierea ciclului de 12 luni dedicate programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei. Totuşi, Buzia îndeamnă asiguraţii să nu amâne ori să ignore acest control.
În judeţul Galaţi sunt 255 de medici de familie şi 11 laboratoare de analize implicate în procesul de evaluare a sănătăţii populaţiei. Aproximativ 585.000 de asiguraţi, la care se adaugă alte aproape 40.000 de persoane neasigurate, trebuie să se prezinte la medicul de familie, în luna în care sunt născuţi, cu talonul MEDIC DE FAMILIE primit în plicul trimis de ministerul de resort. În funcţie de recomandările medicului, pacienţii sunt nevoiţi să efectueze un set de analize la laboratoarele agreate, având asupra lor talonul LABORATOR DE ANALIZE. După ce primesc rezultatul investigaţiilor, pacienţii trebuie să se întoarcă la medicul de familie, care va realiza un tablou al stării de sănătate a fiecăruia.
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a apreciat că efortul financiar necesar susţinerii programului naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei României este de maximum 300 de milioane de euro.
Rodica Mişcalencu

Primariei Galati nu-i pasa de extinderea spatiilor verzi

2008-01-15T12:32:00.000-08:00

Deşi tabloul parcurilor şi spaţiilor verzi din Galaţi s-a transformat într-unul dezolant, iar aerul a devenit irespirabil din cauza emisiilor coloşilor industriali şi a lărgirii parcului auto, administraţia locală a adoptat o atitudine de suficienţă, ignorând nu numai recomandările ecologiştilor, dar şi obligaţiile ce îi revin prin lege. Guvernul a emis, anul trecut, o ordonanţă de urgenţă prin care impunea primăriilor să elaboreze, până în decembrie 2007, programe pe termen mediu privind extinderea spaţiilor verzi. Municipalitatea gălăţeană nu s-a conformat, dar edilul-şef s-a grăbit să ne liniştească. Oraşul are suficientă vegetaţie pe cap de locuitor. Asta dacă luăm în calcul şi spaţiile dintre blocuri, pe care gospodarii şi-au construit, mai mult sau mai puţin legal, garaje, magazii şi alte acareturi.

Executivul a emis, în 2007, Ordonanţa de Urgenţă nr. 114 care obligă fiecare primărie din mediul urban să întocmească un plan de extindere a spaţiilor verzi, astfel încât suprafaţa de verdeaţă să atingă pragul minim de 20 mp pe cap de locuitor până la 31 decembrie 2010 şi, respectiv, 26 mp pe cap de locuitor până la 31 decembrie 2013. Măsura, care completează legislaţia românească din domeniul protecţiei mediului, are rolul de a stimula administraţiile locale să caute soluţii pentru problema tot mai stringentă a poluării din marile oraşe. Pentru a fi cât mai convingător, Guvernul le-a impus primăriilor şi un termen-limită pentru finalizarea acestor strategii: sfârşitul anului 2007.
Autorităţile gălăţene nu s-au conformat, însă, cerinţelor guvernamentale. Primarul municipiului Galaţi, Dumitru Nicolae, a mărturisit că specialiştii intituţiei nu numai că nu au respectat termenul impus de Executiv, dar nici nu au început să lucreze la planul solicitat de administraţia centrală. "N-avem, n-avem documentul ăsta", a declarat, marţi, edilul-şef.

Mai mult, primarul a recunoscut că, la ora actuală, nu se ştie cu exactitate care este suprafaţă totală a spaţiilor verzi din Galaţi. Pentru a elucida acest mister, angajaţii Primăriei au început să facă inventarul ariilor cu vegetaţie din municipiu, proces care este în curs de desfăşurare. Inventarul ia în calcul şi spaţiile dintre blocuri. O modificare recentă a legislaţiei interzice ridicarea construcţiilor de orice fel pe aceste spaţii. Însă, pe multe dintre ele au fost clădite garaje, magazii şi alte acareturi înainte ca legea să fie schimbată. În aceste condiţii, suprafeţele valorificate de gospodarii de la bloc nu ar mai trebui considerate spaţii verzi. Numai că… "Acum facem inventarul a tot ce este spaţiu verde. Trebuie ca spaţiul verde să fie spaţiu verde în realitate, nu de vorbă numai. Măsurăm tot ce e în Galaţi, şi printre blocuri, şi la şcoli, şi peste tot unde este spaţiu verde ca măcar să ştim", a afirmat Dumitru Nicolae. De altfel, primarul s-a arătat extrem de optimist cu privire la rezultatele potenţiale ale acestui inventar. “Din calculele mele, avem sută-n sută peste 20 mp de verdeaţă pe cap de locuitor", a spus edilul-şef.

Mizând pe estimările sale pozitive, Dumitru Nicolae a sugerat că oraşul nu are nevoie de alte parcuri. Şi chiar dacă ar avea, administraţiei locale i-ar fi imposibil să îndeplinească acest deziderat. Primarul a explicat, iritat, că actuala configuraţie a municipiului nu îi permite lărgirea ariilor de vegetaţie. "Dacă voi vedeţi că oraşul se mai poate extinde, spuneţi-mi şi mie, că eu nu ştiu. Ce, lungesc pământul, ce fac?", a afirmat edilul-şef.
Totuşi, Primăria lucrează la un proiect de înfiinţare a două noi parcuri în municipiul Galaţi. Potrivit lui Nicolae, unul va fi amplasat în cartierul Micro 13, iar celălalt în zona Tirighina, în apropierea gropii de gunoi a oraşului. Dacă proiectul municipalităţii gălăţene va fi câştigător, cele două spaţii verzi vor fi amenajate cu finanţare europeană.
Această iniţiativă nu salvează, însă, administraţia locală de la Galaţi de perspectiva unei amenzi consistente, de câteva zeci de mii de lei. Ordonanţa de Urgenţă nr. 114 din 2007, actul care a obligat primăriile să elaboreze până la finele anului 2007 o strategie de extindere a spaţiilor verzi, prevede că nerespectarea acestui termen de către autorităţile locale constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă.
Rodica Mişcalencu

Inspectorii de mediu au descoperit noi probleme în combinat

2008-01-14T14:26:00.000-08:00

ArcelorMittal Galaţi ar putea fi amendat cu peste 50000 de lei din cauza neregurilor depistate în timpul controlului efectuat de Garda de Mediu în ultima lună a anului trecut.

Concluziile formulate în urma verificărilor comisarilor de mediu arată că problemele de mediu cele mai grave pe care le are în prezent combinatul siderurgic sunt emisiile de noxe în atmosferă şi depozitările necontrolate. „Emisiile fugitive de noxe în atmosferă de la toate înstalaţiile din uzină, înstalaţiile de transport minereuri şi cocs, la benzile transportoare, la baterii, gaze care ard la barileţi cu emisii de noxe în aer fac parte din neregurile identificate în timpul controlului din decembrie 2007. S-au ma constatat emisii puternice de noxe (pulberi şi gaze) în zona sectorului de sudură. Zona în care se desfaşoară procesul de sudura este delimitat cu panouri metalice, făra a avea în dotare echipamente de captare, filtrare şi eliminare noxe”, a declarat Gabriel Panaitescu, comisar şef în cadrul Gărzii de Mediu Galaţi. Aceeaşi sursă a adăugat că ArcelorMittal Galaţi a încălcat legea privind protecţia mediului şi prin depozitările necontrolate de material sub formă de pulberi, fier vechi, bandă uzată, vată minerală, cocs şi praf de cocs. Un impact semnificativ asupra mediului îl au şi furturile de fier vechi de la halda de zgură a combinatului. Potrivit declaraţiilor comisarlui şef, Gabriel Panaitescu, acestea pot provoca alunecări de teren sau astuparea canalului de scurgere a Bălţii Mălina.
„Valoarea amenzii care va fi dată ArcelorMittal Galaţi pentru neregurile depistate în timpul controlului din decembrie 2007 se încadreaza între 50.000 şi 100.000 de lei”, ne-au declarat surse din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu. Pe de altă parte, Gabriel Panatescu a adăugat că ArcelorMittal Galaţi a primit încă aproximativ o sută de măsuri de mediu pe care le are de îndeplinit până la următoarele verificări pe care comisarii de mediu din Galaţi le-a planificat pentru luna martie. „Am trasat câte 10-15 măsuri pentru fiecare uzină, astfel încât până la următorul control combinatul va avea de îndeplinit aproximativ o sută de noi sarcini de mediu”, a mai spus comisarul şef al Gărzii de Mediu.
Alice Sârbu

Primariile galatene au pierdut trei milioane de euro din fondurile destinate scolilor

2008-01-12T23:48:00.001-08:00

Edilii gălăţeni nu au reuşit să cheltuiască peste 10 milioane de lei, echivalentul a trei milioane de euro, din sumele alocate în 2007 dezvoltării unităţilor şcolare. Pentru că nu au fost consumate, fondurile se vor întoarce la buget, în loc să contribuie la modernizarea învăţământului local. Municipiul Galaţi a pierdut cei mai mulţi bani – peste trei milioane de lei, iar comuna Gohor a avut cea mai scăzută rată de absorbţie – doar 34,5%, arată un raport al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ).

Potrivit documentului, primăriile din judeţul Galaţi nu au reuşit să cheltuiască 10,3 milioane de lei din fondurile alocate anul trecut de Guvern pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolare. Din această sumă, 3,5 milioane reprezintă banii repartizaţi pentru construirea a trei campusuri şcolare, la Galaţi (două milioane de lei), Târgu Bujor (un milion de lei) şi Tecuci ( 500.000 de lei).
Municipiul Galaţi a încheiat anul 2007 cu cea mai mare sumă necheltuită, 3,1 milioane de lei, şi este urmat de municipiul Tecuci, care a pierdut 800.000 de lei. O sumă relativ apropiată a fost returnată statului de Primăria comunei Gohor, care a eşuat să investească 700.000 de lei. Alte localităţi gălăţene care au pierdut sume importante, cuprinse între 230.000 şi 460.000 de lei, sunt comunele Barcea, Brăhăşeşti, Suceveni, Corod, Braniştea şi Slobozia Conachi.
Cea mai scăzută rată de absorbţie a fondurilor guvernamentale destinate educaţiei a fost înregistrată la Gohor. Inspectorul şcolar general Tania Bogdan a declarat că, pe parcursul anului trecut, primarul comunei a solicitat bani în repetate rânduri pentru reabilitarea şcolii. A primit 1.070.000 de lei, dar a cheltuit doar 370.000 de lei (34,5%). Pe următoarele poziţii în top, dar la o distanţă considerabilă, se află municipiul Galaţi, care a investit 75% din cele 13 milioane alocate, şi municipiul Tecuci, care a avut o rată de absorbţie de 80%.
Potrivit Taniei Bogdan, primăriile au obligaţia de a returna statului banii pe care nu i-au cheltuit anul trecut. Ele vor primi noi fonduri din februarie, dar numai pentru proiectele deja începute. Fondurile alocate investiţiilor noi vor fi administrate direct de unităţile de învăţământ sau de inspectoratele şcolare judeţene.
Rodica Mişcalencu

Politist trimis in judecata pentru trafic de influenta

2008-01-11T01:07:00.001-08:00


Un poliţist de frontieră a fost trimis în judecată sub acuzaţia de trafic de influenţă, se arată într-un comunicat de presă transmis joi de Direcţia Generală Anticorupţie – Galaţi. "Pe parcursul anului 2006, Săndel B. a pretins şi primit de la Radu C. diverse sume de bani în mai multe tranşe (500 euro, 250 RON, 150 RON) pentru a înlesni angajarea fiului acestuia într-o structură din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

Convoaiele prinse in gheata au fost deblocate

2008-01-10T05:45:00.000-08:00

După cinci zile de luptă cu gheţurile, cele două convoaie blocate Dunăre în apropiere de Cernavodă au fost eliberate.
"Convoaiele au fost deblocate, Dunărea a fost deblocată şi ea până la Cernavodă, iar nava noastră şi-a reluat marşul. Echipajul nu prezintă niciun fel de probleme", ne-a spus Tudose Radian. Împingătoarele Cargo şi Sidex 2, aparţinând Romnav Brăila şi Navrom Galaţi, se aflau prinse de mai bine de cinci zile într-un pod de gheaţă pe Dunăre, la 20 de km în aval de Cernavodă. Trei nave, Dolj, Săcele şi Făurei, au lucrat pentru desprinderea lor dintr-un pod de gheaţă de 5 km lungime şi aproximativ 2 m grosime. Cei 18 marinari de pe Cargo şi Sidex 2 nu avut de suferit, având la dispoziţie suficiente provizii.
Convoaiele transporta aproximativ 25.000 de tone de materie primă destinată combinatului siderurgic de la Galaţi.
Cezar Amariei

10 January 2008